Halloween party ideas 2015


Prima atestare documentară păstrată referitoare la Calafat datează din 5 august 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devine punctul de tranzit, cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.

O altă atestare documentară datează din vremea lui Basarab cel Tânăr-Țepeluș (noiembrie 1477 — septembrie 1478). Acesta, la 3 aprilie 1480, întărește Tismanei, unde era stareț Matei, vama de la Calafat cu târgul, ca și alte vămi și bălți.


Din 30 aprilie 1502 datează un alt hrisov, dat de Radu cel Mare (1495-1508), care întărește Tismanei, al cărei egumen era Ioanichie, ''vama de la Calafat, ca să fie de ocină și de ohabă și să ia vama de la Calafat''. Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea datează și alte două hrisoave domnești, prin care se întărea mănăstirii Tismana vama de la Calafat.


La 26 iunie 1508, Mihnea I cel Rău întărește mănăstirii vama de la Calafat, care a fost a Tismanei încă de la bătrânii domni, iar la 1 mai 1510, din Târgoviște, Vlad cel Tânăr o dă ieromonarhului Ioanichie și călugărilor de la Tismana. La 10 mai 1523, Vladislav al III-lea dă poruncă mănăstirii Tismana ''ca să fie volnici călugării din Sfânta mănăstire Tismana să-și ia vama de sare de la Vadul Vidinului de la valahi'', iar un an mai târziu, tot acesta întărea egumenului Istratie și călugărilor Tismanei ''vama de la Calafat cu târgul și balta Bistreț cu vama'', ca și altele, ''pentru că le-au fost vechi și moșteniri de la bătrânii domni''.

Asemenea acte de danie sau mai exact de reîntărire a stăpânirii asupra vadului de la Calafat au mai fost date de către Moise Vodă (12 mai 1529) și Mircea Ciobanul (26 aprilie 1547), Petru cel Tânăr (17 aprilie 1568).

Din cercetarea documentelor epocii, rezultă că în sec. XIV — XVII, Calafatul constituia punctul terminus al unui drum COMERCIAL important, cunoscut și sub numele de ''Drumul sării'', poziția lui geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici, produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia, și mai departe în Transilvania și Ungaria.

Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau în țară obiecte de îmbrăcăminte și podoabă, stofe orientale, covoare, mirodenii.

Importanța care se acordă Calafatului în secolele XVII-XVIII era determinată și de faptul că, fiind așezat în fața Vidinului și la răscruce de drumuri, prin el se scurgeau mărfurile ce veneau sau plecau din părțile de apus ale Bulgariei, Macedoniei, vestul Serbiei și chiar de mai departe, în Răgușa și Salmația. Tot de la Calafat se putea face ușor legătură cu Craiova, pe unde trecea principalul drum COMERCIAL care străbătea Oltenia de la est la vest (București — Pitești — Slatina — Craiova — Cernet — Vârciorova). Mărfurile pornite de la Calafat puteau astfel să ajungă fie la Târgu Jiu și de aici prin pasul Vâlcan în Transilvania sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu.

Sursa:agerpres.ro

Trimiteți un comentariu

Calafat News

{picture#http://4.bp.blogspot.com/-kMT8J0qeHcg/VbdxxUjkI5I/AAAAAAAASlM/AlrSQHRcrnU/s1600/cn2.jpg} Calafat News îşi propune să ofere cele mai importante şi cele mai noi ştiri. E-mail: calafat.live.stiri@gmail.com {facebook#https://www.facebook.com/calafatnews} {twitter#https://twitter.com/ciobanugigel} {google#https://plus.google.com/+CalafatNews} {pinterest#https://ro.pinterest.com} {youtube#https://www.youtube.com/channel/UC3D-WMvUbN9TlxFRUnSLu4A}
Un produs Blogger.