Halloween party ideas 2015

Peste 50% dintre români oferă bani sau atenţii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici şi asistente, la brancardieri, agenţi de pază şi laboranţi, relevă un studiu din 2014 coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani.

Mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi s.a.).

Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50% dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar. În acelaşi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, releva studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă pacienţii afirma că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii romani nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013). Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăti (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplata) (14%).

Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că sumă minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri şi de studii al respondenţilor. Cu cât nivelul de instruire şi venitul subiectului creşte, cu atât salariul care ar trebui oferit medicului creşte, a relevat studiul citat.

Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%). Dintre cei administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenta personalului de conducere.

În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficientă măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienta structurilor de control din sistemul medical.

Dintre cei de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani sau atenţii, 29% recunoscând că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de “complicitatea” pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Sursa: inconto.ro

Trimiteți un comentariu

Calafat News

{picture#http://4.bp.blogspot.com/-kMT8J0qeHcg/VbdxxUjkI5I/AAAAAAAASlM/AlrSQHRcrnU/s1600/cn2.jpg} Calafat News îşi propune să ofere cele mai importante şi cele mai noi ştiri. E-mail: calafat.live.stiri@gmail.com {facebook#https://www.facebook.com/calafatnews} {twitter#https://twitter.com/ciobanugigel} {google#https://plus.google.com/+CalafatNews} {pinterest#https://ro.pinterest.com} {youtube#https://www.youtube.com/channel/UC3D-WMvUbN9TlxFRUnSLu4A}
Un produs Blogger.