Halloween party ideas 2015


Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (CN APDF) SA Giurgiu, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, este una dintre entităţile cu rol strategic în domeniul transporturilor navale. Teoretic, practic nu stau lucrurile chiar aşa...Compania Naţională, la care acţionari sunt Ministerul Transporturilor (80%) şi SC Fondul Proprietatea SA (20%), are în administrare porturile fluviale din localităţile Moldova Veche, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Bechet, Corabia, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi şi Cernavodă. Două ne interesează cu precădere făcând parte din judeţul Dolj : Bechet şi Calafat.

            Portul Bechet este amplasat pe malul stâng al Dunării la km 679. Portul dispune de cheiuri pereate în lungime de 600 ml şi de o rampă de acostare a navelor fluviale de tip RO-RO precum şi de o platformă de îmbarcare a pieselor agabaritice. Cu alte cuvinte, dispune de două cheuri. Cheu de piatră înclinat (pereu) în lungime totală de 600 m şi Cheu vertical 70 m lungime. Principalele dane din port:  dana de cereale - 100 m lungine;  dana pentru mărfuri generale - 200 m şi dana terminal petrolier - 300 m. Suprafaţa portuară concesionată de Ministerul Transporturilor şi infrastructurii către CN APDF SA Giurgiu 76 287mp. Operatori principali : SPET SA Craiova, SC CEREALCOM Dolj. Situaţia este ceva mai încurcată, procesele curg între operatorii principali, Consiliul Judeţean Dolj, Consiliul Local Bechet şi CN APDF Giurgiu. Deschiderea podului peste Dunărea la Calafat încurcând destul de mult afacerile operatorului SC Spet Shipping SA, ajungându-se la intrarea în insolvenţă şi constatarea falimentului.

La bară cu operatorul de la Bechet

            Începând cu 1 iulie 2014, contractul de concesiune a terenului în suprafaţă de 7,39 ha situat pe raza localităţii Bechet, pe care îşi desfăşoară activitatea Punctul de trecere a frontierei Bechet-Oreahovo, având concedent Consiliul Local Bechet şi concesionar Consiliul Judeţean Dolj s-a modificat în sensul stabilirii redevenţei la 0 lei. În baza unei hotârâri a CJ Dolj din 2003,  administraţia judeţeană vira lunar Consiliului Local Bechet o redevenţă de 8000 de dolari echivalent în lei, în condiţiile în care SC Spet Shipping SA Bucureşti achita la rândul ei Consiliului Judeţean Dolj suma de 12.000 de dolari conform prevederilor contractului de asociere nr 6187/1993. Având în vedere cele prezentate s-a impus reducerea redevenţei lunare datorate Consiliului Local Bechet de la 8000 de dolari echivalent în lei la 0 lei, aşa cum a fost stabilit iniţial prin contractul de concesiune nr 1/1992, începând cu luna iulie 2014. Pentru a pune lucrurile la punct, administraţia judeţeană a chemat în instanţă firma SC Spet Shipping SA Bucureşti, procesul  judecându-se iniţial  la Tribunalul Dolj, iar după câteva înfăţişări s-a mutat la Tribunalul Bucureşti. În paralel, CJ Dolj a fost chemat la bară de CL Bechet şi i s-a soliciat suma restantă de 506.642 lei. Procesul s-a judecat la Tribunalul Dolj şi s-a dat o decizie favorabilă Cosiliului Local Bechet,  decizie care a fost imediat contestată la Curtea de Apel Craiova de CJ Dolj, dar care a fost respinsă în  şedinţa din 27 octombrie a.c.

Radu Berceanu a dat tonul…

                Portul de la Bechet a fost dintotdeauna pe agenda guvernelor, toţi au vrut să facă ceva cu acest port ca să aducă dezvoltare economică în zonă. Din păcate toate încercările au eşuat. Prima, prin 2009, aparţine ministrului Transporturilor Radu Berceanu, care a intenţionat să treacă Portul Bechet în patrimoniul localităţii, iniţiativă salută de conducerea localităţii de atunci, dar luată sub lupă de conducerea administraţiei judeţene. "Primarului de la Bechet şi Consiliului Local li s-a făcut un cadou neaşteptat, cred eu. Domnul ministru Berceanu a anunţat public că Portul Bechet revine localităţii. Toate bune şi frumoase, numai că programele UE pentru dezvoltarea porturilor consideră că activitatea portuară este o activitate economică cu beneficii, cu profit, de aceea cofinanţarea merge până la 50 la sută din banii pe care trebuie să-i primească de la UE. Dacă accesează un program al UE de un milion de euro, comunitatea trebuie să pună 500.000 euro. Ei au probleme acolo şi cu salariile. Aici cred că ar mai trebui gândită această treabă, poate chiar de la nivel central, dacă localităţile pe raza cărora se află portul pot să ducă mai departe programe ale UE", a fost declaraţia de atunci a preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa. Primarul de atunci al localităţii Bechet, Costel Tulitu, acum aflat în puşcărie pentru corupţie recunoştea cu seninătate că portul este o "vacă bună de muls". Adică, poate contribui la bugetul local cu peste trei milioane de lei. "Dacă ar fi fost o povară, nu-l luam. Este o vacă de muls de la care luăm lapte. Când spun că e o vacă de muls am în vedere că până acum noi îi dădeam iarbă, dar laptele se ducea la Giurgiu. Săptămâna viitoare vom da o hotărâre de Consiliu Local pentru a prelua portul. Acest port e benefic la ora actuală. Am estimate că vom avea la buget cam 30 de miliarde pe an", a declara atunci Costel Tulitu. Şi lucrurile au rămas doar la nivel de declaraţii. Nici până în ziua de astăzi Radu Berceanu nu a reuşit să explice de ce conducerea CN APDF a fost mai tare decât un ministru….

Şi istoria se repetă…alt guvern, altă promisiune neonorată

            Patru ani mai târziu, alt guvern, alt ministru al Transporturilor. Acelaşi proiect… care a eşuat lamentabil. Pe 29 octombrie 2013, MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a publicat proiectul de LEGE privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum şi a unor masuri de reforma privind administraţia publică. Luni, 11 noiembrie 2013, Victor Ponta a anunţat că Executivul va adopta în şedinţa de joi, 14 noiembrie, proiectul de lege privind descentralizarea, iar angajarea răspunderii Executivului în faţa Parlamentului va avea loc în şedinţa de marţi, 19 noiembrie, dacă termenul va fi agreat şi de Parlament. La domeniul transporturilor proiectul de lege prevedea următoarele : „porturile administrate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” S.A. – Giurgiu şi Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi vor trece de administraţiile locale. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor administra infrastructura portuară de pe raza administrativ-teritorială a acestora, în condiţiile legii, conform Anexei nr. 8 a prezentului proiect de lege. Autorităţile administraţiei publice locale vor înfiinţa administraţii portuare, prin hotărâre a autorităţii deliberative, în cadrul zonei de activitate, în limita terenurilor portuare, a radelor şi pentru infrastructura de transport naval aferentă porturilor respective. Administraţiile portuare care vor fi înfiinţate vor îndeplini funcţia de autorităţi portuare, în condiţiile legii, şi exercită atribuţiile prevăzute de art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată,cu modificările şi completările ulterioare. Măsura de descentralizare propusă privind administrarea directă de către consiliile locale a porturilor dunărene aflate pe teritoriul acestora poate contribui printr-o mai bună şi eficientă organizare şi funcţionare a acestora la stimularea creşterii economice în judeţele respective”.

Se făceau calcule  serioase la Portul Bechet...dar..cam atât


               Imediat administraţi Bechet a trecut la fapte. „Decizia ministrului este ca aceste porturi să treacă în administrarea autorităţilor locale. Noi avem deja nişte hotărâri în acest sens. Existase un moment prielnic, dar nu s-a materializat. Iar dacă preluăm portul, taxa de tranzit portuar o vom aplica noi, ceea ce este extrem de bine pentru bugetul localităţii noastre. APDF Giurgiu, care a deţinut până acum administrarea acestui port, încasează vreo 7-8 miliarde de lei lunar.Dar foarte important e că banii aceştia nu vin în judeţul nostru şi, mai mult, în acest timp nu s-a făcut nici o investiţie în port. Era de aşteptat ca să se investească puţin şi aici pentru că s-au luat mulţi bani. Dar nu s-a întâmplat nimic. În  acest moment, singurii bani de pe urma portului care intră la bugetul localităţii Bechet sunt cei care se colectează dintr-o taxă suplimentară pe care Primăria a instituit-o pentru tranzitarea unei porţiuni de drum. Avem o porţiune de drum, care este a noastră şi pe care am pus şi noi o taxă de 2 euro la TIR. Dar nu a fost ceva bun, pentru că firma care aplică taxa de feribot a adăugat şi ea încă 2 euro. Pe aceşti bani ni-i virează apoi nouă, în contul Primăriei, la sfârşitul fiecărei luni. Trebuie să facem de aşa natură încât să îi încasăm noi fără nici un intermediary…”, spunea atunci primarul localităţii, Gheorghe Ionele, acum declarat incompatibil de ANI. Şi nici de data asta nu a fost să fie. Din nou conducerea CN APDF Giugiu a învins miniştri, premierul de atunci şi vicepremierul pentru că nici până astăzi nu s-a schimbat nimic, porturile sunt tot în administrarea CN APDF Giurgiu, un fel de Compania Naţională de Drumuri…adică, stat în stat.

                   Dar cine este viteazul pus în fruntea CN APDF Giurgiu ?!


             Directorul general al companiei, Matei Cristian, a fost numit în funcţie în data de 8 februarie 2013 prin Decizia nr.1 a Consiliului de administraţie fără a îndeplini condiţiile generale, specifice şi criteriile de selecţie prevăzute de OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. De la numire şi până în prezent situaţia economico-financiară a companiei s-a deteriorat constant, nefiind dispuse măsuri reducere a arieratelor şi creanţelor, de eliminare a pierderilor şi de consolidare a veniturilor.

             În ultimii 3 ani CN APDF SA Giurgiu nu a reuşit să se încadreze în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate, veniturile totale fiind realizate parţial. În acelaşi timp, cheltuielile au fost mai mari, cu consecinţe asupra profitului şi acumulării de pierderi financiare care au ajuns să reprezinte circa 4 milioane de lei, din care numai în primul semestru al anului 2016 pierderile au fost de peste 550 mii de lei. Acesta în condiţiile în care ultimul an pe profit, nesemnificativ de altfel (circa 27 mii de lei), a fost anul 2013, în care actualul director a preluat mandatul. Din rapoartele Curţii de Conturi rezultă clar că datoriile companiei au crescut an de an, astfel încât acestea au ajuns în prezent la circa 3,5 milioane de lei către bugetul de stat şi la circa 4,4 milioane de lei către diverşi creditori. În aceste condiţii, compania şi managementul acesteia nu s-au încadrat în indicatorii de eficienţă şi performanţă aprobaţi, procedând în schimb la ilegalităţi care au prezentat în mod denaturat situaţia economico-financiară.

Pentru acoperirea slabelor performanţe, situaţia financiară întocmită la finele anilor 2013 şi 2014 a fost denaturată semnificativ prin neînregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor acţiunii de reevaluare a imobilizărilor corporale efectuate, în timp ce în soldul clienţi au fost menţinute în mod nejustificat şi nelegal sume de circa 3 milioane de lei reprezentând creanţe neîncasate de la clienţii incerţi aflaţi în insolvenţă sau faliment. Pe lângă aceste situaţii, Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor au identificat grave deficienţe pe linia aplicării şi respectării legislaţiei fiscale, fiind descoperite situaţii de stopaj la sursă a sumelor datorate de angajator.

În 2015...investiţiile în porturi continuă...doar pe hârtii

          Şi aşa am ajuns în 2015, alt guvern, alt ministru al Transporturilor. De data asta nu se mai anunţă nimic legat de descentralizare, ci de o posibilă modernizare... posibilă pentru că şi acest proiect a rămas la stadiu de iniţiativă. El trebuia deja să fie gata cam pe jumătate, dar , din păcate, nici nu a început. Prin februarie 2015 s-a anunţat public faptul că acest Complex portuar Giurgiu, alături de porturile Bechet şi Corabia, gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, vor fi modernizate prin investiţii cu o valoare cumulată de 70 milioane lei, inclusiv TVA. Indicatorii tehnico - economici ai investiţiilor, finanţate cu bani de la buget şi fonduri externe, sunt incluşi în trei proiecte de ordin elaborate de Ministerul Transporturilor. Prima investiţie, care vizează lucrări de construcţii hidrotehnice în complexul portuar Giurgiu, are o valoare estimată de 23,2 milioane lei şi va dura 18 luni. Proiectele din porturile Corabia şi Bechet vor costa 23,8 milioane lei, respectiv 22,8 milioane lei. Durata de realizare a investiţiilor va fi de 27 de luni în portului Corabia şi de 33 de luni pentru portul Bechet.  Aşadar, ca urmare a tergiversării procedurilor de implementare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) 2007 - 2013 pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii portuare, CN APDF SA a pierdut posibilitatea accesării fondurilor alocate. Pierderea acestei oportunităţi a fost motivată prin faptul că se vizează includerea acestora în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Această intenţie nu ia însă în considerare faptul că CN APDF SA Giurgiu nu este eligibilă pentru aplicaţii POIM, întrucât înregistrează datorii restante la bugetul de stat.

De circa 6 ani nu au mai fost efectuate dragaje

           Infrastructura portuară aflată în administrarea CN APDF SA Giurgiu, se află într-o situaţie dificilă ca urmare a procesului accentuat de degradare şi a lipsei de investiţii. Degradarea extinsă a infrastructurii, care se manifestă prin surparea malurilor în zona căii de rulare a macaralelor ce deservesc dana de operare cereale şi balastru, deteriorarea elementelor de acostare a navelor, absenţa lucrărilor de consolidare a cheurilor, neasigurarea adâncimilor de navigaţie a şenalului navigabil, sunt câteva dintre condiţiile favorabile apariţiei unor incidente şi riscuri pentru activitatea operatorilor portuari şi pentru siguranţa navigaţiei. De circa 6 ani nu au mai fost efectuate dragaje în porturile Calafat şi Corabia, de 10 ani pe segmentul fluvial din zona Mehedinţi, în aval de Porţile de Fier II, de circa 20 de ani pe segmentul dintre Cetate şi Corabia etc.  Starea de fapt persistă, în pofida solicitărilor repetate ale concesionarilor care operează în zonele portuare de asigurare a condiţiilor necesare derulării activităţilor,  de fiecare dată reprezentanţii companiei naţionale invocând lipsa fondurilor. Pentru asigurarea adâncimilor optime de operare a navelor, reprezentanţii mai multor societăţi au suportat din veniturile proprii costurile de dragare, solicitând sau urmând să solicite decontarea contravalorii acestora.

Portul Calafat pare a fi părăsit

          Portul Calafat este unul dintre cele două porturi fluviale româneşti din judeţul Dolj. Este situat în oraşul Calafat, pe malul stâng al Dunării, la kilometrul 794 - 795, cu o radă portuară cuprinsă între kilometri 793 -796.. În zona rampei de acostare a navelor fluviale de tip RO-RO este amenajat un punct de trecere a frontierei (PTF) dotat cu toate facilităţile. Operatori sunt  SCEP Drobeta SA Orşova şi SC CEREALCOM Dolj SA. Suprafaţa totală a incintei portuare concesionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii către CN APDF SA Giurgiu este de 50.968 mp.  Portul este de tip fluvial, permiţând acostarea barjelor de până la max. 2.000 t; accesul pe apă este asigurat direct din senalul navigabil al Dunării; adâncimea de acostare este de -3,00 m. Portul dispune de următoarele fronturi de acostare, amenajate cu pereu, din amonte spre aval. În zona aval a portului există un ferry-boat care asigură legătura dintre Calafat din Romania -Vidin din Bulgaria. Portul dispune de platforme de depozitare în suprafaţă de 11.000 mp. Echipamente de operare: 2 macarale portic de cheu de 5tf x 32 m, iar la celelalte dane operatiunile se executa cu macarale plutitoare. Capacitate de trafic: 270 mii t/an. Portul dispune de facilităţile privind alimentarea cu energie electrică, apa şi canalizare. Şi Portul Calafat a pierdut o finanţare europeană. În 20014 se anunţase cu surle şi trâmbiţe că Portul Calafat va fi extins în urma unei investiţii de 22,69 milioane lei. Contractul de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007. Lucrările trebuiau să se încheie în septembrie 2015. Investiţia viza în principal extinderea infrastructurii portului Calafat. În acest sens ar fi fost modernizată şi extinsă cu 30 m dana nr.4 şi s/ar fi construit o nouă dană, nr.5, în lungime de 130 m, cu instalaţiile electrice, de alimentare cu apă şi canalizare aferente. Proiectul avea un buget total de 22,69 milioane lei, din care 11,22 milioane lei constituie finanţare nerambursabilă acordată prin Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013. Restul sumei trebuia asigurată de la Bugetul de Stat.

Primarul localităţii Calafat, Lucian Ciobanu a declarat că nici nu s-au apucat de treabă, aşa că nu avea cum să se finalizeze investiţia în septembrie 2015. “Nu eram eu primar în 2014, dar secretarul Primăriei ştie, el spune că nu s-a făcut nicio investiţie în Port. Acum am trecut pe acolo şi încarcă unii…nu e nicio activitate în Port. E mort…”, a conchis primarul municipiului Calafat.

sursa:cvlpress.ro

Trimiteți un comentariu

Calafat News

{picture#http://4.bp.blogspot.com/-kMT8J0qeHcg/VbdxxUjkI5I/AAAAAAAASlM/AlrSQHRcrnU/s1600/cn2.jpg} Calafat News îşi propune să ofere cele mai importante şi cele mai noi ştiri. E-mail: calafat.live.stiri@gmail.com {facebook#https://www.facebook.com/calafatnews} {twitter#https://twitter.com/ciobanugigel} {google#https://plus.google.com/+CalafatNews} {pinterest#https://ro.pinterest.com} {youtube#https://www.youtube.com/channel/UC3D-WMvUbN9TlxFRUnSLu4A}
Un produs Blogger.