FOTO Legendele din Calafat, oraşul ridicat de o colonie de pescari, unde se spune că somnii uriaşi îi atacă pe oameni

Unde vrei sa donezi? Transfer bancar Paypal

Ciobanu Gigel - ING / RO19INGB0000999909497742

Oferă-i la creator o cafea făcând o mică donație. Faceți clic pe pictograma săgeată de mai sus

Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune astăzi ideea unei călători în cel mai pitoresc loc din Calafat, unde cu siguranţă veţi avea parte de o experienţă unică. Conform legendei locale, oraşul ar fi fost iniţial o colonie de pescari.

Oraşul Calafat  este situat la 90 de kilometri de Craiova şi este unul dintre porturile fluvial de pe Dunăre ale României, dar şi un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Conform unei legende locale, în secolul al XI-lea, un oarecare Mihail Calafat, meşter în arta călăfătuirii, ar fi înfiinţat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea corăbilor. În zonă ar fi existat o colonie de pescari. Mihail Calafat a dat dovadă de iscusinţă, iar navigatorii bizantini şi cei genovezi au început să îşi aducă vasele pentru a fi reparate.
Locul unde se desfăşura acţiunea era debarcarderul, care peste ani a primit numele de Calafat. Şcoala pescuitului la Calafat Mihai Ghiga, în vîrstă de 40 de ani, povesteşte cu zîmbetul pe buze că s-a născut şi va muri pescar. A pus mâna pe undiţă la vârsta de 10 ani la Calafat, iar de atunci locul a devenit pentru Mihai cel mai pitoresc din zonă.

„Unchiul meu a fost cel care mi-a pus pentru prima dată o undiţă în mână. Îmi aduc aminte că am plecat la primele ore ale dimineţii de acasă. Se pescuia rudimentar la vremea respectivă.

Cei care aveau o undiţă erau consideraţi boieri. Prindeam peşte, însă în momentul în care ridicam undiţa pica înapoi. Îmi era necaz. Ce era sub un kilogram reuşeam să îl aduc la mal. Şcoala pescuitului am făcut-o la Calafat, iar din punctual meu de vedere zona este una de vis“, a povestit Mihai Ghiga. Legendele pescarilor Pescarii recunosc că în zonă există legende urbane legate de apă sau de pescuit. Sunt poveşti care se transmit din generaţie în generaţie şi care sunt bătute în cuie. Locuitorii susţin că în

zonă există somni uriaşi, care atacă oamenii. „Am auzit că au aproximativ 2 metri şi cântăresc 150 de kilograme. Mulţi spun că sunt peşti gigantic şi trăiesc peste 100 de ani. Eu cu mâna pe inimă recunosc că nu am văzut nici măcar unul, dar sunt poveştile pescarilor. Toată lumea ştie că sunt fantastice, iar în momentul în care le afli te gândeşti dacă sunt reale sau nu“, a mai declarat pescarul.




Mihai Ghiga a mai povestit că la Calafat a prins în urmă cu doi un crap de 13  kilograme, la boabă de porumb. „Captura mea cea mai mare a fost un somn de 40 de kilograme. Am mâncat din el la ziua mea. Ce a rămas din el am pus la păstrat pe balcon. Ultima dată când am fost la pescuit am prins o mreană de 9 kilograme, dar şi un somn de 15 kilograme. Ştiu că unii oamenii nu înţeleg pasiunea noastră, însă în momentul în care ajungi pentru prima dată la pescuit realizezi că nu mai vrei să pleci de acolo. Dacă ar fi după noi pescarii am stat pe malul lacului şi o săptămână“, a mai declarat bărbatul.  

Nu spune niciodată  „Baftă!“ unui pescar Urarea tradiţională pentru pescarii amatori care ajung la Calafat este întotdeauna (fără nicio excepţie): „Fir întins!“. Absolut niciodată unui pescar nu trebuie să îi urezi „Baftă“, pentru că această urare nu numai că va ţine peştele departe de momeală, dar chiar aduce ghinion. Trusa de pescuit trebuie să conţină râme negre, porumb uscat sau în lapte, cuburi de mămăligă, viermuş   Pescarii au mai povestit că turiştii care vin în oraşul Calafat pot merge să viziteze  bisericile „Sfântul Nicolae“', „Adormirea Maicii Domnului“', „Izvorul Tămăduirii“', monumentele închinate memoriei luptătorilor din Războiul de Independenţă din 1877 , Muzeul de Artă şi Etnografie (adăpostit de Palatul Marincu, care a fost ridicat între anii 1906-1908, după planurile arhitectului Constantin Rogalschi).

sursa:adev.ro